Ore de aur langa un profesionist: Titi Aur

Am zis ca va mai povestesc din experienta intalnirii cu Titi Aur. Poate ar fi bine sa creez o rubrica “din ciclul experiente personale de neuitat”. Pentru ca atunci, a fost o zi de vineri cu totul si cu totul deosebita.

Am ajuns la sediul Scolii de Conducere Defensiva a lui Titi Aur destul de dimineata, si habar n-aveam ce ne-asteaspta.

Teorie aplicata

Prima experienta

a fost cea de a intelege cat de important e sa conduci preventiv.

Titi ne-a pus sa ne urcam intr-un scaun glisant care simula o ciocnire frontala a unei masini care ruleaza cu 15Km / ora. Am primit indicatii clare (unele chiar legate de fiziologie – de exemplu sa tinem gatul si capul cat mai incordate!) si am facut-o si p’asta!

N-a fost placuta experienta, dar am inteles mesajul lui Titi – daca stii dinainte care sunt consecintele, esti atent si nu faci tampenii in trafic.

A doua experienta

– tinea de a invata  cum sa iesi din masina daca Doamne Fereste masina s-a rasturnat.

Am trecut la un alt simulator – la volanul unei masini care putea fi rasturnata sa stea la 90 de grade sau chiar e cu rotile in sus.

Si asa am aflat ceva ce stiam doar logic – ca in situatia rasturnarii, nu trebuie sa dai drumul la centura de siguranta , decat dupa ce te-ai asigurat ca ai puncte de sprijin, in maini, in coate, in genunchi – ca sa poti sa fii protejat!!

A treia experienta 

– a fost legata de manevratul corect al volanului.

Stiati ca rotitul volanului doar cu podul palmei, cum fac unii dintre soferi, doar arata “COOL”, dar in esenta e foarte periculos? Si ca de fapt volanul se tine corect cu mainile la “ora 9 si 15 minute”? Mie in scoala de soferi nu mi s-a specificat asta!

Partea practica

Si de data asta au fost tot 3 experiente, doar ca la alt nivel de intensitate:

Prima experienta

– a fost cu masina cu doua volane – v-am spus deja de ea – si am invatat o lectie foarte importanta despre focus.

A doua experienta

– mersul pe doua roti.  Eu am crezut ca Titi va ridica masina pe 2 roti si dupa ce va merge cativa metri, din impulsul initial, inertie,  masina va reveni la normal. Lucrurile stateau insa cu totul altfel. 🙂

Ca sa porneasca, Titi, intr-adevar s-a folosit de o mica rampa si o acceleratie mai mare ca sa se ridice pe doua roti.

Pe urma insa, odata ce a ajuns pe doua roti, (mai precis spus pe cele din stanga) Titi ne-a plimbat o gramada prin poligon – a luat curbe, a mers drept, a facut slalom si tot asa, ca si cum ar fi fost pe patru.

De fapt nu chiar ca pe patru, pentru ca nu ar fi putut opri si nici accelera prea tare, insa mergea cu o siguranta pe care nu mi-am putut-o imagina!

Daca vreti sa compar cu ceva cunoscut – era ca atunci cand mergi pe bicicleta foarte incet si o tii in echilibru. Doar ca el facea asta nu cu bicicleta ci cu masina – si nu singur ci mai intai cu un pasager langa el, pe urma cu doi si pe urma cu 3!

Iar noi pasagerii  ne tineam de manerul din plafon, in timp ce Titi tinea masina in echilibru si ghida in ce directie vrea el! 🙂

A treia experienta

– a fost din punctul meu de vedere apogeul. Am fost in dreapta lui – in masina de rally.

Si din nou am asistat la o lectie de maiestrie – lectia de viteza in conditii de teren accidentat! Pentru ca am vazut ce inseamna profesionistul in actiune. Pornire in tromba, trecut la milimetru pe poarta poligonului, intoarceri cu frana de mana, atins suta de kilometri la ora in cateva secunde…

Iti recomand daca ai ocazia, sa ai si tu intalniri din astea cu Titi! Nu vei trai doar experienta adrenalinei, ci vei vedea ce inseamna pasiunea intr-un domeniu si cum duce pasiunea asta la maiestrie.