Oana Pellea – “Nu platesti pretul… “

Ti s-a intamplat vreodata sa acumulezi oboseala si sa te intrebi incotro mergi?
Sa ai zile in care te intrebi daca lucrurile pe care le faci iti aduc rezultatele pe care ti le doresti?
In care sa te gandesti ca e nevoie sa depui un efort mai mare, dar nu stii nici de unde sa mai faci rost de energie?

Si nu numai asta, dar te intrebi pana cand?
Si apoi iti aduci aminte ca fiecare succes are pretul lui… ca doar ti s-a spus asta… si te ridici, ca de, asta e viata…

De ce spun toate astea pentru ca … am trait sambata o experienta impresionanta. Am primit o lectie de la un maestru, un maestru nu doar la capitolul artistic ci si la capitolul “a fi tu insuti”.

Am fost la un targ de joburi care avea printre altele, o intalnire – conferinta unde a fost invitata Oana Pellea – da, banuiesc ca daca nu o stii pe ea, poate il stii pe tatal ei, Amza Pellea – cel care a ramas celebru prin personajul Nea Marin Miliardar.

Ma stiti, sunt un pasionat al oamenilor si al dezvoltarii personale – ei bine am fost impresionat de forta ei, de congruenta ei. Poate suna a cuvinte mari – dar Oana era sincera, deschisa, directa, ferma.

Dupa ce a vorbit, i s-au pus cateva intrebari din sala.

Una a fost despre cum a decis sa nu se mai uite la televizor.
A raspuns frumos, ca la ea acasa a decis sa invite doar pe cine ii face placere si nu mai vede un motiv pentru care sa stea pe canapea si sa invite in aceeasi camera oameni care se cearta, oameni care barfesc, oameni care nu au nici o legatura cu gandirea ei.

S-a discutat pe tema asta, apoi pe tema pasiunii pe care fiecare o are si apoi a venit intrebarea finala, a unui student din sala care a intrebat-o :

“Care a fost cel mai mare pret platit de-a lungul vietii?”

Oana s-a oprit o secunda, si a spus vertical, cu o liniste si o siguranta fantastice, ca la o intrebare pe care se vedea ca o macinase si ii gasise adevaratul sens:

– “Nu platesti pretul…, esti privilegiat!”

N-am apucat decat sa zic “wow” si in urmatoarea clipa mi-au dat lacrimile – in timp ce Oana mai spunea odata:

– “Nu platesti pretul – esti privilegiat!”

Nu cred ca ar fi putut raspunde mai profund, mai de impact, la o asa intrebare – si atunci am inteles ce importanta e altitudinea de la care privesti! Sensul pe care il dai drumului.

Poti sa privesti efortul pe care il faci ca pe un pret pe care il platesti, sau poti sa il privesti ca pe un privilegiu – ca pe un cadou unic, care ti s-a dat doar tie.
Imagineaza-ti starea pe care o ai atunci cand simti ca esti privilegiat! Te poti vedea? Aminteste-ti te rog, un moment pe care l-ai trait ca pe un privilegiu…

Ce-ar fi daca si drumul pe care il parcurgi acum in viata ar fi un privilegiu?
Ce-ar fi daca ai vedea tot ce ti se intampla ca fiind cu totul si cu totul deosebit, pastrat doar pentru tine?
Ce-ar fi daca ai considera ca efortul pe care il faci sa iti atingi visele e de fapt un privilegiu – ceva unic oferit doar tie?

….

Conferinta s-a incheiat si Oana a dat sa plece, eu n-am apucat decat sa imi sterg lacrimile si sa ma duc sa ii multumesc si sa o imbratisez.

Iti urez sa poti sa o intalnesti si tu – e un om deosebit! Cu totul deosebit!

Si cand iti pare ca e prea mult… ia altitudinea Oanei:
– “Nu platesti pretul…, esti privilegiat!”

…..

Si da mai departe si messajul ei!